Localizare

Comuna Cândeşti este aşezată în nord-vestul judeţului Botoşani la 50 km de reşedinţa de judeţ şi 35 km de oraşul Dorohoi.
Coordonatele geografice: 47°55′ latitudine nordică și 24°58′ longitudine estică.
Altitudinea medie: 300 m
Vecini:
– la nord-est comuna Șendriceni;
– la nord-vest comuna Mihăileni;
– la vest județul Suceava;
– la sud Vârful Câmpului;
– la est comunele Văculești, Șendriceni;
– la nord Lozna.
Relieful
Prin aşezare teritoriul comunei este o parte componentă a Podişului Sucevei
Această regiune face parte din Platforma Moldovenească, o prelungire a Platformei Ruse. Fundamentul este precambrian peste care s-au depus sendimente groase paleozoiece, mezozoice şi neozoice.
La suprafată se individualizează un orizont de şisturi argiloase, nisipuri şi pietrişuri.
Comuna este aşezată din punct de vedere morfologic în Valea Siretului şi pe versantul vestic al dealului Bour.
Altitudinea maximă este de 375 m pe dealul Viţcani iar minima de 250m în Valea Siretului. Siretul formează o luncă largă de 2,5 –3 km.
Principalele caracteristici ale climei
Aşezată în nord-estul ţării comuna Cândeşti are clima influenţată de masele de aer din estul continentului reci şi uscate cât şi de masele de aer arctice reci şi umede. Vara predomină masele de aer umede şi răcoroase cu frecvenţă mai redusă fiind masele cu aer cald şi secetos, de tip continental.
Iarna predomină masele de aer ale anticiclonului siberian dar şi masele de aer polar care determină temperaturi scăzute şi vânturi puternice. Alteori prezenţa maselor de aer arctic şi groenlandez determină producerea unor ninsori abundente cu viscoliri puternice.
Temperatura medie anuală este de 8° cu media lunilor de vară de 18° iar a lunilor de iarnă minus 6°.
Temperaturile extreme a fost de 34° şi respectiv minus 27°.
Primul îngheţ apare la sfârşitul lunii spetembrie iar ultimul la începutul lunii mai. Între aceste limite numărul posibil de zile cu îngheţ este de 205 ceea ce înfluenţează structura culturilor agricole.
Umiditatea medie a maselor de aer este mare(80 la sută) maxima fiind în decembrie iar minima în aprilie.
Cantitatea medie a precipitaţiilor este de 750mm/an cu o maximă în luna iunie şi minima în februarie. Numărul anual de zile cu precipitaţii fiind de 170 .
În zona comunei Cândeşti predomină vânturile din nord-vest şi sud est mai frecvente şi puternice la sfârşitul iernii.
Caracteristice hidrografice
Datorită aşezării în Valea Siretului pe teritoriul comunei Cândeşti stratele acvifere freatice sunt bogate şi calitativ superioare cu o adâncime între 2 -20 m.
Reţeaua hidrografică este formată de Râul Siret care primeste pe teritoriul comunei apele pâraielor Molniţa, Melentina şi Hlibicioc. Molnita este primul mare afluient al Siretului dupa ce patrunde în ţara noastră dinspre Ucraina. Râul Siret are regimuri hodrografic reglementat de existenţa Lacului Rogojeşti în amonte pe teritoriul comunei Mihăileni.
Debitul Siretului înregistreaza două maxime: de primăvăra şi toamnă cu o medie de 174 mc /s şi o minimă de iarnă de 6,3 mc/s.
Malul Siretului este Îndiguit pe teritoriul comunei pe o lungime de 3 km.
Solurile
Solurile din comuna Cândeşti sunt puţin variate datorită condiţiilor omogene de formare astfel în lunca Siretului sunt aluviuni nisipo-mâloase slab înţelenite
Aceste aluviuni sunt soluri tinere cu o succesiune de strate litologice nelegate între ele genetic.
Cu cât ne îndepărtăm de albia minoră apar solurile aluviale fertile bune pentru paşuni şi legumicultură. Izolat apar soluri aluviale gleizate slab productive datorită prezenţei apei freatice la mică adâncime.
Pe terase şi în zona interfluviului s-au format soluri brune cenuşii cele ma răspândite pe teritoriul comunei, soluri fertile şi productive pentru culturile de cartofi şi sfeclă de zahăr.
Vegetatia şi fauna
Teritoriul comunei se află în zona de interferenţă a pădurilor de foioase cu silvostepă. Pădurile ocupă mici suprafeţe pe dealurile Călinești – Talpa. Cresc specii de gorun, carpen, tei, arţar, salcâm.
Vegetația păşunilor şi fâneţilor cuprinde specii de coada şoricelului, peliniţă, lucernă, trifoi roşu, ciulini, mac. Pe malurile iazurilor s-a dezvoltat o vegetaţie iubitoare de apă: potbal, rogoz, papură, pipirig, stânjenel.
Fauna este cea obişnuită zonei pădurilor de foioase: mistreţi, căprioare, dihori, vulpi, jderi, termite, greieri, păianjeni, prepeliţe, ciocănitori.